Cavalerul

SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?
de Cîrpaci Marian Nuțu

Publicat pe 16 Aprilie 2026

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

Rudari din satul Seaca, Teleorman, fotografiați de Ion Chelcea.
Sursa: https://romanorinterferences.ro/rudari-din-seaca-jud-teleorman-1958/

Cîrpaci Marian Nuțu

Din colecția Cultura rromă

Romania

2026

Observați asemănarea lor cu indienii, așa cum credea călătorul arab Al-Istakhri, când a vizitat, acum peste 1000 de ani, Imperiul Khazar.

De aici, de la asemănarea lor cu indienii, se explică și confuzia rudarilor cu țiganii/romii, care vin într-adevăr din India.

Un fragment important, din cartea 'Românii din Munții Apuseni', scrisă de de George Candrea, și Teofil Frâncu, vorbește despre un nume dat băieșilor/rudarilor, care a trecut neobservat, timp de peste 100 de ani. Acest nume este GOZARI. În zona Maramureș, sensul acestui nume este unul sugestiv, gozărí, gozăresc, v.t. (reg.) 1. A scotoci prin mizerie, a împrăştia mizeria. 2. A căuta printre lucrurile vechi. – Din gozar “gunoier”. gozăríţă, gozăriţe, (gozeriţă), s.f. (reg.), dar fără a avea o etimologie oficială, fiind un regionalism. Sursa: https://bibliotecaicrmadrid.net/edocs/DictionarderegionalismesiarhaismedinjudetulMaramures.pdf

În cele ce urmează, eu propun o etimologie care va naște probabil multe critici, parțial îndreptățite, dacă nu ar exista unele dovezi serioase în sprijinul propunerii mele: opinez că GOZAR este o formă românească medievală a numelui khazarilor. Și pentru că textul despre băieșii care căutau aur în ”băiașaguri”, ne spune că acești GOZARI erau un grup multietnic, curpinzînd și ”JIDOVII”, cum sînt numiți în cartea lui Frâncu, sîntem îndreptățiți să constatăm o legătură istorică, genetică și culturală, între evrei (”jidovi”), și…băieși/rudari/lingurari, sau KARA-VLAHI, cum sînt numiți în Serbia, Bulgaria, și Grecia. Pe lîngă evrei, textul amintește grecii, armenii, și turcii. Firul narativ al acestei istorii sumare, dar foarte importante, ne mai relatează că împăratul Leopold I (n. 9 iunie 1640– d. 5 mai 1705), a încercat să le interzică de a mai exploata aurul și argintul, dar se pare că persecuțiile contra lor au fost foarte dure, căci expresia folosită de Candrea este ”stîrpirea Gozarilor”! Noi considerăm că aceasta este una dintre explicațiile pentru dispariția limbilor rudărești, încet, de-a lungul secolelor, căci GOZARII, fiind formați din cel puțin patru grupuri etnice, evident că nu aveau o limbă comună. De altfel, dacă, într-adevăr, presupunerea mea, că rudarii/băieșii, sînt urmași Imperiului Khazar, se adeverește, atunci putem aminti că orice imperiu/regat/țară, este unul multientic(ă), și nu ar trebui să ne mire că în Khazaria au putut trăi armeni, greci, sau turci. De ce am spus că limbile rudarilor (care puteau fi turca, armeana, greaca, ebraica, etc…) s-au stins încet, de-a lungul secolelor? Pentru că la începutul secolului trecut, rudarii încă vorbeau limba turcă. De altfel, rudarii se mai numesc și TURCANI. În acest articol voi aduce la lumină, din adîncurile istoriei rudarilor, unele cuvinte care au supraviețuit din limbile rudarilor. Să începem cu limba turcă. Astfel, G. Murgoci, Țară Nouă, în Calendarul Minervei 1914, vorbind despre Cadrilater: p. 28: ”Țiganii în 1905 10.114 persoane.”, p. 31: ”Țiganii, sunt încă nomazi, în corturi sărăcăcioase, stabiliți în bordee prin unele mahalale ale satelor. Mulți din ei știu românește; majoritatea sunt musulmani și vorbesc turcește. Trăesc într'o neagră mizerie, din rudărie, tingirărie.” Din nou, în textul lui Murgoci, constatăm confuzia rudarilor, care trăiesc din rudărie, dar vorbesc turcește, cu țiganii. Remarcați că Murgoci nu scrie că ”țiganii” care ”trăiesc din rudărie” (ruda = lemn), ar vorbi țigănește. Cu siguranță că tingirăria de care pomenea Murgoci se referă la blidele făcute de rudarii blidari, care poartă numele meseriei lor, ”Blidaru, Bledea”.

Dar să lăsăm textul lui Candrea și Frâncu să glăsuiască despre această istorie a rudarilor confundați cu romii în zilele noastre:
”Tot aici e locul ca se vorbim şi de aşa numiții Gozari. Aceşti comercianți cu aur şi cu argint au început se funcţioneze în timpul în care proprietarii de mine, şi în genere toți minerii, erau ţinuţi ca aurul și argintul să'l schimbe numai la visteria Statului, care nu le răspundea nici pe jumătate din valorea producţiunei. Pentru acest motiv s'a înființat un fel de contrabandişti pe cari poporul chiar și până astăgi îi numesce Gozari. Pentru stârpirea Gozarilor, la diverse epoce, s'au luat diverse măsuri, dar toate au rămas fără resultat. Intre măsurile luate, merită să amintim mai cu seamă pe aceea din timpul domniei împăratului Leopold I, prin care se opreau Grecii, Armenii, Turcii Şi Jidovii de a se stabili pe la băişaguri ca argintari sau aurari. Această măsură a esistat aprope până în zilele nostre.” Teofil Frâncu, George Candrea, Românii din Munții Apuseni, București, 1888.

https://bcub.ro/lib2life/Romanii%20din%20muntii%20Apuseni_Francu%20Teofil_Bucuresci_1888.pdf
https://brittlebooks.library.illinois.edu/brittlebooks_open/Books2011-12/frante0001romdin/frante0001romdin.pdf COPYRIGHT NOTIFICATION In Public Domain. Published prior to 1923.

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

Se pare că anumiți cercetători nenumiți de doamna Ileana Benga, presupuneau demult că rudarii au o origine khazară:

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

”Teoriile asupra originii etnice a rudarilor şi a băieşilor sunt, în acest context, polare: unele afirmă originea ţigănească a acestora (rudarii şi băieşii fiind consideraţi drept grupuri socio-profesionale în cadrul categoriei mai largi a ţiganilor/rromilor)18, în vreme ce alte teorii susţin fie originea non-ţigănească a acestora (khazară, dacică, românească sau necunoscută)19, fie caracterul etnic mixt (româno-ţigănesc)20.”
RUDARII - MĂRCI ETNICE ŞI CULTURALE*Bogdan Neagota**Ileana Benga*** in Istoria și scrisul astăzi, Lucrările conferinței internaționale din 3-5 februarie 2020, dedicată Centenarului Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj Napoca, ACADEMIA ROMÂNĂ, Editura Școala Ardeleană, 2020.
https://www.academia.edu/129166200/Rudarii_M%C4%83rci_etnice_%C8%99i_culturale_The_Rudars_Ethnic_and_Cultural_Markers_2020_â
În acest fel, rezolvăm misterul originii rudarilor: sînt GOZARI BĂIAȘI/MINERI, sau KHAZARI, căci așa spune Wikipedia, că numele lor latin este GAZAR, de la o rădăcină turcească care înseamnă ”a umbla - GEZER” https://ro.wikipedia.org/wiki/Khazari

Pentru etnonimul de KARA-VLAHI, am propus deja ca sursă posibilă numele KARA-KHAZAR, sau KHAZARII NEGRII, care semănau cu indienii, pentru geograful arab Al-Istakhri, care a vizitat regatul Khazar în secolul IX.

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

”În cele din urmă, geograful arab Istakhri, una dintre principalele surse arabe, spune acest lucru: „Khazarii nu seamănă cu turcii. Ei au părul negru și sunt de două feluri, unii numiți Kara-Khazars, [Khazarii Negrii] care sunt negri, aproape de negru adânc, ca și cum ar fi un fel de INDIENI, și albi [Ak-Khazars], care sunt izbitor de frumoși."
Arthur Koestler, The Thirteenth Tribe, THE KHAZAR EMPIRE AND ITS HERITAGE, New York, 1976 p .22. Într-adevăr, există și rudari albi, blonzi, care probabil originează în AK-KHAZARI.
https://www.facebook.com/661117461/posts/10161978135947462/?app=fbl

În Serbia, rudarii se numesc KARA-VLASKI, vlahii negrii

Ion Chelcea, împărțea țiganii in trei categorii. In prima, "țigani de vatră", denumire istorică, dar pe care el o explică FALS, ca locuitori la casă, vorbitori ai limbii, îi declară LIPSIȚI DE CARACTER - tip psihologic "aparent evoluat".
Pe RUDARI, îi declară "POPOR BLÎND ȘI ONEST", "cerșesc, dar nu fură, Viitori cetățeni pe care s-ar putea conta dacă ar fi organizați și supravegheați de aproape. Tip psihologic "NATURAL".
Pe țiganii nomazi: lăieși, netoți, gurbeți, ciurari, costorari, clopotari, ursari, etc..., îi declară "Tip psihologic "speculativ", înclinatia spre furt, combinații necinstite de tip preziceri false".
sînt numiți KARA-VLASKI, în Serbia.

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

Rudarii, BAIT(casa)-ISRAEL, Khazarii/Burtas

Rudarii sunt supuși unui proces de asimilare prin înșelăciunea că sunt romi, deși ei afirmă că sunt DACI.. Dar iată că avem dovada că limba rudarilor, dar și numele lor etnic, nu au fost o limbă indo-aryană, ca a romilor, ci unul dintre grupurile lor etnice posibile a fost BURTA.Este cunoscut faptul că numele BURTEA este nume de rudar, conform rudarului Ion Calotă (Rudarii din Oltenia, editată de SOROS). În realitatea, BURTAS a fost numele lor adevărat, căci ei au trăit în imperiul Khazar, și au fost asimilați de Khazari. Este clar că rudarii din ziua de zi nu mai sunt un popor, o etnie, ci un amestec de mai multe etnii, printre care și poporul BURTAS, declarat un popor dispărut, de către cercetătorii ruși.
Wikipedia spune că avarii îi denumesc pe ceceni BURTI: ”Some Soviet and modern Russian historians such as A.E Alikhova and A.N.Gren connected the Burtas to the Chechens and noted that their neighbor Avars call them "Burti".

Important de reținut este faptul că rudarii se recunosc unii pe alții după numele de familie.

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

Ce limbă vor fi vorbit rudarii BURTA înainte de a vorbi evreiește, nu știe nimeni, dar este cert că limba lor, vorbită în România era un amestec de română, coptă, tătară, turcă, și arabă, conform Balthasar Hacquet, profesor de la Universitatea din Lvov. Acesta a călătorit în Țările Române de două ori, în jurul anilor 1800, învățând și limba română. În Călători străini despre Țările Române, vol.X, partea a II-a, Editura Academiei Române, București, 2001,859
”Limba la țiganii dacici este un amestec de românească, ungurească și moldovenească (?). Dar mai au și multe cuvinte copte (!!), cei din urmă însă au mai puține (din acestea), dar mai multe tătărești, ca și turcești și arabe.”
Amestecul acesta de limbi, enumerate de profesorul Balthasar Hacquet, sugerează că rudarii, care se cred daci (de aceea Hacquet folsoește expresia ”țiganii dacici”, probabil) erau deja un amestec de cel puțin cinci popoare: români, unguri (Ungureanu este și nume de rudar), arabi (araba este o limbă semită, ca ebraica), și turci.
Din limba turcă a rămas cuvântul rudăresc Gurban – sărbătoarea lor, din limba ungară, avem numele de CHELCEA- coș de nuiele, nume de rudar, celelalte nume ale lor sugerând o legătură cu limba turcă. Din limba coptă, profesorul Marcel Courthiade a înregistrat trei cuvinte. Referitor la cuvintele copte din limba rudarilor, la ”frații” lor Ashkali din Tirana, Albania (care nici ei nu vorbesc limba romani), găsim trei cuvinte care au supraviețuit din limba lor, copta arhaică. Aceste trei cuvinte sunt descrise de Marcel Courthiade, despre care știm că este albanez. Cele trei cuvinte copte sunt descrise de Dr. Rubin Zenon, în ”Anthropologia Socio-Kulturore e Egjiptianëve në Ballkan”, p. 95, Prishtinë, 2013. Iată traducerea cu google translate din albaneză în engleză, apoi în română, a fragmentului din lucrarea lui Rubin Zenon:
”Marsel Courtiade a observat o curiozitate între egiptenii din Albania, expresia aspi çoçe (în tăcere ascultăm) expresia care, în traducerea lui Courthiade, se poate apropia de limba coptă, aspe –limbă, și çoçe – străin, inamic (Courthiade, M. 2003 – 2004:6)”
Courthiade, M. 2003, Quelques Proverbes Des Ashkalo-Egyptiens De Prishtrina – recueillis en 1980 par Lumia Osmani Kuc et suivis de quelques ”poems” recent d'auters divers, INALCO, Paris. Iată cuvintele lui Courthiade despre acele cuvinte enigmatice ale Ashkalilor din Tirana (Le Courier des Balkans, Elements de reflexion sur les Balkano –Egyptiens, Inalco, 2004):
”Din limba lor arhaică, nu a rămas nimic, poate din cauză că ei vin din imigranți care s-au căsătorit cu femei balcanice. De fapt, Evgjitii din Albania au termeni de jargon specifici, incluzând șase cuvinte împrumutate de la romi, dar și o curiozitate notabilă, formula aspi tchoutche ”taci, noi ascultăm”, care poate fi comparată cu limba coptă, ”asp” – limbă, și ”djodje” – strain, dușman… În realitate, în special este vechiul mod melodic de vorbit care-i caracterizează; lor le place să accentueze aceste cuvinte în glumă.”

Perhaps the most perplexing aspect of the question of Romani identity in Macedonia was the appearance in 1991 of 3307 people from the south-western Macedonian towns of Struga and Ohrid who declared themselves “Egyptians” in the census. “Egyptians” with whom the European Roma Rights Center met in Ohrid told the ERRC that they did not speak Romani, but only Albanian, and so it was out of the question that they were Roma.
Sursa: A Pleasant Fiction: the Human Rights Situation of Roma in Macedonia, pagina 34, notița de subsol 48 https://www.ispmn.gov.ro/uploads/8-a%20pleasant%20fiction.pdf Se pare că din limba acestor egipteni a mai supraviețuit și cuvântul ”nok” – privește (naw – privește, în limba coptă), conform Wikipedia (https://it.wikipedia.org/wiki/Ashkali).

În același articol, Marcel Courthiade citează un document recent descoperit de Hugh Poulton, în Biblioteca Vaticanului, care menționează venirea în Macedonia între anii 306-337 era noastră, a peste 300.000 de mii de bărbați egipteni, ani care corespund cu marea persecuție a împăratului Dioclețian contra creștinilor din Egipt (303-313 e.n.).
Courthiade îl citează pe Hugh Poulton, cu articolul Who are the Macedonians? Londra, 1995. https://archive.org/details/whoaremacedonian00poul
În favoarea acestei ipoteze există câteva elemente: descoperirea unor morminte egiptene în munții din Stogovo, Macedonia, lângă o mină de mangan, în care, după tradiția orală, egiptenii au lucrat ca sclavi; icoane de teracotă copte au fost descoperite în regiune; festivale ale ”țiganilor” Ashkali, în cinstea Sfântului Naum, și Sfântul Athanasie, episcopi din Alexandria, Egipt. În final, un document de proprietate semnat la Struga în 5 Ramadan 1295, între arabi și copți, denumiți fii soarelui, descendenți ai hamiților egipteni, care niciodată nu au acceptat islamul.

BAIT – CASĂ, în limba rudarilor

În sprijinul ipotezei noastre că rudarii au vorbit și limba ebraică, vine un studiu recent, care demonstrează că rudarii vorbitori de limba română, din Serbia, spun BAIT la casă! BAIT se spune în limba ebraică și în arabă la casă. Pentru că este fără îndoială un cuvânt important în orice limbă - CASA, a supraviețuit din limba evreiească la rudarii din Serbia.

” Până la al Doilea Război Mondial rudarii au locuit în general în apropierea satelor, în bordeie sau colibe, în păduri sau la marginea lor, de unde își procurau lemnul pe care îl prelucrau. Astăzi nu se mai păstrează decât o serie de imagini și de însemnări privitoare la aspectul și modul de construcție a acestor locuințe (Kovách 1997 [1912]). Cu toate că bordeiele nu mai există, de la interlocutorii în vârstă încă mai pot fi obținute crâmpeie de mențiuni despre modul de construcție. În schimb, locuințele tradiționale de tipul bajta (aprox. colibă) au fost construite de rudarii din Serbia și Croația de astăzi, stabiliți pe malurile Dunării și ale Dravei, până în 1965, când inundațiile cauzate de revărsarea Dunării, dar și modificarea drastică a stilului lor de viață, au schimbat complet aspectul așezărilor (vezi Sikimić 2017). Cu toate acestea, chiar și în ziua de azi se mai întâlnesc bajte în regiunile amintite (vezi Imaginile 3 și 4), iar pe baza analizei tehnicii lor de construcție, precum și a studiilor de etnografie și istorie mai vechi (Barjaktarović 1964),…”
Rudarii și patrimoniul imaterial (The Rudars and the Intangible Heritage), Annemarie Sorescu-Marinkovic, Serbian Academy of Sciences and Arts, Lucrările simpozionului internaţional de la Arad, din 22-23 iunie 2017, Editura Etnologică, Bucureşti, 2018, Consiliul Judeţean Arad Centrul Cultural Judeţean Arad, Coord. Dr. Elena Rodica Colta. Acest articol este rezultatul activității autoarei în cadrul proiectului nr. 178010, Limbă, folclor și migrații în Balcani, finanțat de Ministerul, Educației și Cercetării din Serbia.

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian. 'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

Nume ale regilor Khazari în România.

Citisem de mult că locuitorii din Constanța, aveau tradiția că COJA e numele triburilor de khazari care s-au stabilit în Țările Române. Fondatorul dinastiilor regale khazare a fost regele KOZAR, conform Wikipedia. Destul de interesant, există un grup de rudari numiți CORZANI! Lista regilor Khazari de pe Wikipedia ne dă numele GLAVAN! Eu, fiind din Caransebeș, auzeam la radio vocea celebrului jurnalist Doru Dinu Glăvan. Să fie un urmaș al khazarilor? Mai ales că în limba română nu are nici un sens numele lui! Avem jargonul românesc "BULAN", cu sensul de "puternic, mare, deștept". Așa se numea regele Khazarilor, care a ales iudaismul ca religie de stat, regele Bulan. In limba persană, BULAND - mare, important, puternic. Tot pe lista de regi, avem TARKHAN, ca nume de rege, alt nume persan. Probabil că khazarii au adoptat limba persană ca limba de curte, din moment ce istoria a prezervat numele persane ale acestor regi. Chiar cuvântul "KHAGAN" - rege, in limba khazarilor, este iranian.

Rudarii Corzani/Munteni - urmașii khazarilor. Comăneci - nume de rudar cuman/turComan

Domnul Aurel Băjenaru, a scris un articol foarte interesant despre cartea Hora din Cartal, a lui Pîrvulescu, în care era descrisă rivalitatea dintre cojani (munteni), și mocani (comani), care veniseră să colonizeze Cartalul. Domnul Băjenaru menționează și satul Dulgheru, in apropiere de Cartal. Dulgheru e nume de rudar. Ceea ce nu știam, este faptul prezentat de domnul Băjenaru, și anume, că COJANII se numesc și MUNTENI, iar acesta este un nume de rudar, găsit la rudarii români din Bulgaria, pe lângă numele rudăresc Vanghelie. Este cunoscut că există un neam de rudari numiți CORZANI, nici ei nu știu de ce se numesc așa, iar DEX-ul dă origine necunoscută pentru cuvântul COJAN, pe care-l explică prin MUNTEAN. În opinia mea, COJAN este o formă a lui CORZAN. În viitoarea mea carte despre istoria rudarilor, voi da explicații mai amănunțite.

Autorul din imagine, tot cu nume de rudar, Codru, ne dă informația prețioasă că românii s-au bătut cu khazarii, numiți COJANI. De aici tragem concluzia că rudarii erau aici, înaintea românilor. Cine puteau fi rudarii? Numele celebrei gimnaste, Nadia Comăneci, conține numele de COMAN, care este nume rudăresc,, regăsit în cartea Rudarii din Oltenia de Ion Calotă. Este cunoscut faptul că Moldova s-a numit CUMANIA, și a avut și Episcopatul Cumaniei, pentru multe sute de ani, și că, românii, împreună cu cumanii, au fost aliați. Dar că s-au bătut românii și cumanii, iată aflăm acum.

I. Codru Drăgușanu, în cartea sa, ”Călătoriile unui romîn ardelean”, 1910, p. 7, cu o prefață de Nicolae Iorga, ne dezleagă istoria numelui COJAN, ca fiind nume etnic al CAZARILOR. Drăgușanu, profesor la Ploiești, scria aceste cuvinte în anii 1835!

”Numele de Cojani, ce-l poartă Romînii locuitori pe rîpa Dunării, ni spunea dascălul Chirică cum că se trage de la barbarii Cazari, – ca și vorba ”hoț” de la barbarii Goți, cari, unii după alții, au frecat urechile Romînilor, fără, totuși, a li le rupe!”

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

Limba RUDAR/BEAS/BĂIAȘ română, "Tatăl nostru", in Ierusalim, pe zidul bisericii de pe Muntele Măslinilor!

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian. 'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

”Vânătoarea de FALȘI ROMI” :Béas (RUDAR, BĂIAȘ), LUDAR, Ashkali, Travelers, Yniches, Balkan Egyptians, Evgjits, etc.,
”Această vânătoare de falși romi are ca rezultat o multitudine de noi etichete (Acton 1989, 89), noi minorități, care, la rândul lor, pretind dreptul de a-și întemeia națiunea. Aceste discursuri de categorizare duc la ierarhizări pentru a evita orice amalgamări stigmatizante. Romii „adevărați” nu pot fi asimilați cu toate populațiile excluse ale pământului; originea lor nobilă indiană face posibilă deosebirea lor de ceilalți.”...”„A doua condiție prealabilă se referă la identificarea exclusivă a categoriei de romi în numele „autenticității culturale”, și deci a originii lingvistice. Obiectivul este clar: popoare diferite nu trebuie amestecate; unii nu sunt romi, așa că ar trebui excluși din categorie. În numele originii, crearea unui inventar închis al minorităților este lipsită de toate considerentele sociale și politice. Prin urmare, Béas, Ashkali, Travelers, Yniches, Balcanian Egyptians, Evgjits etc., sunt puși deoparte (Courthiade 2002, 2003) ca „falși romi” în ciuda atribuirii etnonimului „Tzigane” sau a termenilor romi pe care unii îi folosesc. Fiecare cu originea lui.” SURSA: Cécile Canut, The Romani Language: A Historical Fiction, In Langage et société Volume 136, Issue 2, 2011, pages 55 to 80
https://shs.cairn.info/article/E_LS_136_0055
Translated from the French by JPD Systems

'SÎNT RUDARII URMAȘII KARA-KHAZARILOR?' de Cîrpaci Marian Nuțu, publicat de Cavalerul Danubian.

Considerăm că ”vânătoarea de rudari” a mișcării fals-rome, trebuie să înceteze, și rudarilor să li se explice posibilele lor origini multiple.

Ca o concluzie finală, numele rudarilor, KARA-VLAH (Vlah Negru, din turcă ”kara” – negru), a fost de fapt KARA-KHAZAR (Kazar Negru), pe vremurile când locuiau în Khazaria, iar când au migrat în Țările Române, au schimbat KHAZAR cu VLAH.

Autor: Cîrpaci Marian Nuțu, 22.03.2026, pentru siteul www.cavaleruldanubian.ro

Pentru colecția 'Cultura rromă' de autorul Cîrpaci Marian Nuțu avem seria de articolule aici:

https://cavaleruldanubian.ro/Ambasadorul_SARE_MANUSH_SINGAN.php

https://cavaleruldanubian.ro/RAZVAN_SINGAN_domnitorul_Moldovei.php

https://cavaleruldanubian.ro/Regele_Porus.php

https://cavaleruldanubian.ro/Numele_zeitatilor_indiene_in_limba_romilor.php

https://cavaleruldanubian.ro/RUDARII.php